Friday, Oct 20th

Last update02:53:12 PM GMT

  • Create an account
    *
    *
    *
    *
    *
    Fields marked with an asterisk (*) are required.

Liberalii radicali

  • PDF
Dupa abdicarea silita a lui Cuza din 11 februarie 1866, radicalii lui Ion C. Bratianu si moderatii lui Ion Ghica, precum si o parte a conservatorilor se dedica unei febrile activitati de faurire a unui regim politic monarhic-constitutional. Decizia fortelor liberal-conservatoare fusese una îndrazneata dar si riscanta, caci intentia lor contrazicea interesele nu numai ale Portii, ci si ale celor mai multe Puteri Garante. Caci acestea nu consimtisera unitatea statului decât în timpul domniei lui Cuza.

Conspiratorii din februarie 1866 fusesera constienti de un asemenea pericol, încât, spre a-l contracara, înca de la finele anului 1865 trimisesera în Franta pe Ion C. Bratianu, însotit de Eugeniu Carada. În ianuarie 1866, liderul radical stabilise deja relatii cu fosti amici din anii exilului, precum si cu publicisti filoromâni ca Paul Bataillard si Armand Lévy. De abia dupa rasturnarea lui Cuza actiunea lui Ion C. Bratianu, cu ajutorul lui Ion Balaceanu, agentul diplomatic al tarii la Paris, se deschidea spre autoritatile imperiale, interferându-se, apoi, cu aceea a delegatilor oficiali ai Bucurestilor: Gh. Costa-Foru, L. Steege, Vasile Boerescu si M.C. Epureanu. Cert este ca, în ultima instanta, problema cea mai dificila s-a dovedit a fi gasirea unui pretendent la tronul României agreat de Napoleon III. Prin diversele lui legaturi personale si oficiale, Ion C. Bratianu îl afla în persoana tânarului locotenent din armata prusiana, Carol de Hohenzollern. Convingându-l pe acesta sa accepte tronul unui stat tânar cu suveranitatea înca nedesavârsita, seful partidului liberal radical îl aducea deghizat - de teama Austriei - cu vaporul pâna la Bazias, de unde apoi veneau împreuna pâna la Turnu-Severin.

Între timp, începând cu 11 februarie 1866, la Bucuresti, guvernul condus de liberalul moderat Ion Ghica, cu conservatorul moderat Dimitrie Ghica la Interne, desfasura o febrila activitate de organizare a noului regim politic. În primele zile ale lui aprilie survenea plebiscitul prin care printul Carol de Hohenzollern - nesosit înca în tara - era proclamat domn al României. S-au desfasurat, apoi, alegeri pentru Adunarea Deputatilor, devenita ulterior Constituanta. Liberalii dispun de un numar relativ mare de deputati, dar majoritatea o detineau conservatorii, întrucât atât în campania electorala, cât si în corpul legiuitor ei continua a fi divinizati.

Liberalii si conservatorii din Constituanta, în afara de consensul asupra unor principii clasice ale unei guvernari bazata pe separatia puterilor statului, garantarea proprietatii si a unui sir de libertati individuale sau de grup, precum si a pluralismului politic, se confrunta puternic asupra modului de compunere a puterii legiuitoare. Daca cei mai multi liberali optau pentru un sistem unicameral, conservatorii si moderatii, dimpotriva, voiau un parlament bicameral. Disputa aceasta era transata de domnitor în favoarea conservatorilor. Tot acest curent politic avea câstig de cauza si în privinta unei legi electorale restrictive. Ca atare, Camera si Senatul, prin colegiile electorale censitare: patru si respectiv doua erau transformate într-un apanaj al unei minoritati relativ culte si avute. Totusi, prin ansamblul prevederilor ei liberal-democratice, Constitutia României din 1866 era apreciata chiar de straini a fi una dintre cele mai avansate.

Libertatile politice erau însa îngradite nu numai pentru marea majoritate a taranilor care posedau doar o insignifianta posibilitate de reprezentare, ci si pentru evrei care, prin art. 7, refuzându-li-se împamântenirea pe motive religioase, erau privati de cetatenie si implicit de drepturi politice. Decizia privitoare la evrei fusese impusa de puternice presiuni exercitate în Moldova în numele burgheziei nationale de catre "fractionistul" Nicolae Ionescu, Ion C. Bratianu si C.A. Rosetti - cei care la 1848 proclamasera împamântenirea "israelitilor" - fiind constrânsi sa sustina tendinta mentionata.

Ne puteți urmări pe

Date de contact

  • Adresa: Str. Feredeului Nr.
    Geoagiu, Jud. Hunedoara
  • Tel:
  • Fax: 0354-818704
Esti in